Bolile albinelor

Albinele se pot imbolnavi? Sigur ca da, si ele pot suferi de diverse boli care le afecteaza activitatea, le slabesc, le imputineaza sau chiar le decimeaza, pe langa toti ceilalti factori care tin de clima, natura, mediu, poluare, cules.

Dintre bolile cele mai intalnite la albine merita enumerate:
1) Parazitozele, produse in special de cei mai cunoscuti acarieni ai acestora, Varroa (ai albinelor) si Braula (ai matcilor)
2) Bolile digestive
3) Bolile de puiet

Aceste boli au legatura intre ele, de asemenea au legatura si cu slabirea populatiei familiei din diverse cauze.
Apicultorul trebuie sa acorde importanta stupinei, astfel ca stupii sa fie mentinuti intr-o permanenta stare de sanatate si curatenie prin schimbarea fagurilor, a matcilor, a cutiilor stupilor, prin asigurarea de culesuri si efectuarea la timp a tratamentelor profilactice.

Varroa si Braula

Stupul este totusi un mediu intunecos si inchis, expus factorilor de mediu, cum ar fi ploi, umiditate, condens, temperaturi scazute, diferente de temperatura, geruri iarna si arsita vara. In interiorul lui se dezvolta populatii de acarieni care pot parazita albinele. Se spune ca acesti acarieni nu dispar niciodata, albinele convietuiesc impreuna cu ei, dar prin grija apicultorului acest fenomen trebuie mentinut sub control si la un grad de infestare cat mai scazut. Cand acesti paraziti pot fi observati cu ochiul liber pe corpul albinelor sau se observa albine cu aripile deformate ori tarandu-se prin fata stupilor, facand salturi mici fara a putea zbura, deja este un fenomen de o gravitate alarmanta.

Paduchii de Varroa si de Braula sunt foarte mici, de dimensiunea gamaliei unui ac. Comparativ cu talia unui om, este ca si cum un caine de dimensiuni mici ne-ar musca de ceafa. Paduchii de Varroa sunt putin mai mici, de culoare maronie si pot fi observati deplasandu-se cu viteza pe corpul albinelor, ascunzandu-se sub aripi pe greabanul acestora sau pe fundul stupilor, urmare a tratamentelor.

Paduchii de Braula sunt un pic mai mari, de culoare rosiatica, se deplaseaza mai lent, sunt mai lati asemenea unui crab si pot fi observati intr-un numar de doi-trei sau chiar mai multi pe spatele unei matci, de asemenea pe spatele trantorilor. Canalele de Braula pot fi observate uneori de-a lungul capacelii fagurilor cu miere, imediat sub superficiul de ceara, de forma unor firicele de ata ingropate sub ceara. Paduchii de Varroa traiesc in fundul celulelor fagurilor vechi intre straturile de camasuiala depuse cu ocazia naparlirii albinelor la nastere.

De asemenea, despre aceste populatii de paraziti trebuie sa stim ca se multiplica cu o viteza foarte mare, se observa in special cand populatia de albine scade (dupa culesuri sau la sosirea toamnei).
Acesti paraziti sunt orbi, modul lor de comunicare, de inmultire, de intalnire a femelelor cu masculii si identificare a sursei de hrana se face prin miros si feromoni specifici, de aceea schimbarea mirosului stupului cu timol (cimbrisor), tutun, menta, otet, acid formic este foarte utila, de asemenea numitorul comun al acestor populatii de paraziti este faptul ca ei se hranesc cu hemolimfa albinelor, pe care le inteapa si din care sug ca niste vampiri minusculi, putand sa le transmita virusuri.

Daca am compara populatia de albine cu populatia de paraziti, ipotetic vorbind, presupunand ca am putea pune toate albinele intr-o punga si toti paduchii intr-o punguta, n-am vrea ca punguta de paraziti sa populeze punga cu albine, pentru a avea o imagine asupra gravitatii fenomenului.

Tratamente posibile: impotriva acestor paraziti pot fi efectuate tratamente prin fumigatie pe urdinisul stupilor, care se repeta la interval de 7 zile, pe masura ce alta populatie de albine se naste din puietul capacit si alti paduchi feriti de tratamentul initial, aflandu-se pe puietul capacit, se nasc iar. Asemenea tratamente prin fumigatii trebuie repetate de cel putin 3 – 4 ori la interval de 7 zile, iar ultimul, pentru eficienta, trebuie sa aiba loc in absenta puietului albinelor, cand nu mai exista alti paraziti aflati sub capacelele de ceara. Cel mai potrivit tratament pentru acest lucru este medicamentul Varachet de la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultura din Bucuresti.

Tratamentele cu benzi de contact au de asemenea o buna eficienta, actionand pe o perioada mai indelungata, astfel incat pe masura ce albinele se nasc si alti paraziti apar, tratamentul este deja acolo si actioneaza din primele momente, ducand la o deparazitare cu un randament mai mare. Pentru acest lucru, sunt recomandate benzile de contact Mavrirol sau Varostop.

Pentru cele mai bune rezultate se recomanda tratamente complementare, atat prin fumigatie cat si prin benzi de contact, atat cu efect instantaneu pentru paduchii aflati liberi in stup si pe corpul albinelor, cat si de lunga durata pentru paduchii ce urmeaza sa apara, alternand de asemenea substantele active pentru evitarea imunizarii parazitilor.

Aceste tratamente se efectueaza primavara devreme sau toamna tarziu, in absenta culesurilor de miere.
In timpul sezonului activ sunt acceptate doar tratamentele bio cu acid formic si oxalic, de asemenea tratamentele cu substante care pot schimba mirosul stupului cu ar fi timol, camfor, uleiuri volatile, dezorientand parazitii care percep schimbarea mirosului stupului ca pe o pierdere a sursei de hrana. (Ecostop)

Bolile digestive

Apar atunci cand sursa de hrana nu este adecvata, cum ar fi mierea de mana, contraindicata pentru iernatul albinelor. De asemenea conditiile de umiditate, frig, lipsa de activitate si iesire la zbor cum ar fi perioadele reci de toamna, iarna sau primavara devreme pot provoca albinelor boli digestive datorita timpului indelungat petrecut in stup, fara posibilitatea de a efectua zboruri de curatire. In aceste conditii ostile de mediu, se activeaza sporii de Nosema Apis care exista in orice colonie de albine asa cum arata studiile de specialitate si analizele de laborator cu probe de albine moarte, activarea Nosema datorita conditiilor de mediu ducand la aparitia diareei albinelor. Tratamente recomandate, ce pot fi administrare in hrana albinelor conform instructiunilor: Nosestat, Protofil.

Bolile de puiet

Sunt boli care apar datorita scaderii populatiei stupului din diverse cauze (intoxicatii din sursele de cules, varsta matcii, furtisaguri de la alti stupi sau viespi) si prin urmare, albinele nu mai pot acoperi si nici hrani puietul care raceste si moare in celule. Primele semne sunt depopularea stupului si aparitia pe scandurica de zbor sau in fata stupului, in „oglinda stupului” a unor pietricele cu forme neregulate care nu sunt altceva decat larvele afectate eliminate de albine din faguri. In aceasta situatie se impun masuri ample, cum ar fi restrangerea stupului afectat pe rame cat mai putine, toate acoperite cu albine, in functie de puterea acestuia, micsorarea urdiniselor, schimbarea fagurilor afectati, intr-un final inlocuirea matcii, dupa acceptarea matcii tinere (noi) ajutarea acestui stup slabit si depopulat cu puiet capacit de buna calitate din stupii de baza, progresiv, atat cat pot acoperi albinele, concomitent cu efectuarea de tratamente, care pot fi cu Codraton de la I.C.-D. Apicultura din Bucuresti (codratinina) sau Fumidil B (fumagilina). Ramele afectate de puiet racit se distrug, intr-o forma mai grava se poate ajunge si la „loca”, boala pentru care nu exista tratament si care este contagioasa, motiv pentru care stupii afectati, identificati prin miros specific de „sobolan mort” si puietul acestora putrezit in rame, se ard pentru prevenirea raspandirii bolii.