Una dintre cele mai importante, cele mai grele pietre de incercare in domeniul apiculturii, valabil pentru orice apicultor, fie el avansat, cu ani de experienta in spate, sau incepator, pentru ca nu stii niciodata ce va fi si ce asteapta in acele grele luni de iarna, pana la primele zile insorite de primavara si primul zbor al albinelor, este… IERNAREA. Astfel incat ii vom acorda o atentie speciala, deosebita, pentru ca acest aspect al apiculturii poate face diferenta intre un sezon sau altul, poate aduce culesuri in economia anului urmator si in special a primului cules de mare importanta cum este cel de la salcam, dupa cum ne poate arunca inapoi cu un sezon sau chiar cu ani, de munca, de asteptari, de investitii, de sperante…
Asadar, la pregatirea pentru iernare, care incepe odata cu incheierea ultimului cules si a ultimei extractii (15 august), trebuie sa acordam o importanta deosebita urmatorului sezon si prin urmare pregatirii albinelor pentru iernat.
In aceasta perioada, desi apicultorul ca si albinele poate este epuizat si nu isi mai gaseste resursele fizice si psihice sa continue efortul, de multe ori desi intervine o relaxare periculoasa, trebuie sa acordam atentie albinelor si intregii stupine CA SI CUM NE-AM PREGATI PENTRU CULES iar albinele trebuie sa fie la putere maxima chiar daca vine iarna.
In vederea pregatirii pentru iernat trebuie sa acordam atentie tuturor detaliilor posibile, descrise in toata literatura de specialitate, unanim de catre toti autorii.
1) Extractia mierii, inaintea inceperii furtisagului. In zilelele calde de toamna, cu program scurt de lucru si cu atentie deosebita acordata primelor semne de furtisag (lasarea fagurilor cu miere afara, lucrul indelungat la un singur stup, reintroducerea in stupi slabi a ramelor centrifugate) se poate continua si finaliza extractia. Precautiile trebuie sa fie desosebite, se lucreaza cu fum, rapid si cu rame acoperite, cu urdinisuri mici si usi inchise la camera de extractie, se continua observatia stupinei a doua zi dupa extractie si se sting sursele de furtisag in cel mai scurt timp, acolo unde ele apar, pentru a avea mereu o stupina linistita, cu albine care zboara doar in fata urdinisului;
2) Indepartarea ramelor excedentare, a caturilor, dimensionarea cuiburilor (aceasta dimensionare progresiva va continua pe masura inaintarii catre sezonul rece, pe masura diminuarii populatiei familiilor de albine). Intr-un final trebuie sa avem in fiecare stup atatea rame cate pot acoperi albinele, incat sa avem albine pana pe rama de langa diafragma, cu provizii in ramele laterale si coronite in ramele centrale;
3) Completarea rezervelor cu suplimente de hrana, in portii mici si dese, avand in acelasi timp efect de stimulare asupra pontei matcilor, in special asupra celor tinere. Stimularea se poate face cu sirop din apa si zahar 1:1, imbogatit cu alte ingrediente cum ar fi Startovit, Protofil, Apicomplex, situatie in care albinele vor iesi la urdinis si „vor plimba siropul”.
O alta varianta ar putea fi un sirop mai gros, de 2:1 zahar cu apa, in acest caz albinele vor depozita siropul in faguri fara a-l mai plimba prea mult, fara a-l ventila si fara a se cunoaste in cresterea de puiet, observandu-se in schimb incarcarea rezervelor de hrana. Daca nu dorim sa preparam singuri siropul, il putem cumpara gata preparat, Apinectar sau Api Total fiind o alegere buna.
Trebuie sa avem grija sa nu exageram cu aceste completari astfel incat in zona centrala sa ramana spatiu pentru ghem si pentru puiet. Chiar daca vom supraalimenta stupul, albinele nu vor mai lua sirop din hranitor, insa este bine sa apreciem corect si sa nu ajungem la acea limita.
4) Efectuarea de tratamente repetate si diversificate asupra Varroa, un parazit ascuns si un dusman extraordinar de puternic al familiilor de albine, care le poate slabi fantastic sau chiar nimici.
Tratamentele trebuie facute in mod repetat si cu substante diferite, in caz contrar nu va fi eficient daca alegem sa facem un singur tratament sau sa folosim o singura substanta.
Pot fi aplicate initial tratamente cu efect rapid, cum sunt cele cu fumigatii (Varachet), apoi tratemente de contact, cu efect de lunga durata cum ar fi cele cu benzi, recomandat fiind Mavrirol. Benzile de Mavrirol pot ramane in stup pe perioada iernii.
5) Dimensionarea urdiniselor alaturi de dimensionarea cuiburilor, care va contribui la apararea mai buna a albinelor contra viespilor si organizarea mai buna a cuiburilor, concentrat pe rame, in vederea iernarii. Acolo unde cuiburile sunt bine stranse si dimensionate la nivelul ramelor ocupate cu albine, nu apare condensul, igrasia, umiditatatea, mierea nu se altereaza in fagurii laterali si nu apare nici diareea. Mai bine completam din nou cuiburile cu rame primavara cu ocazia reviziei, decat sa riscam din comoditate sau lipsa de timp iernatul pe rame excedentare, in defavoarea albinelor si a puterii stupinei;
6) Instalarea de gratii la urdinisul stupilor contra soarecilor, care gasesc in interiorul stupilor in absenta puterii de aparare a albinelor, un mediu deosebit de propice pentru formarea cuiburilor, avand hrana, caldura si liniste; Putem alege gratii de urdinis din plastic sau gratii de urdinis din metal.
7) Izolarea termica atat cat este posibil, fara a inabusi stupii. Salteluta pe podisor si distanta de 1 cm de la rame la podisor, izolatie termica din polistiren pe exteriorul stupilor, pot fi utile in acest caz, pentru conservarea caldurii si economisirea rezervelor de hrana, care pot fi privite ca un combustibil din care albinele consuma proportional cu necesarul pentru asigurarea supravietuirii;
8) Expunerea stupinei intr-un loc insorit si protejarea generala contra curentilor de aer. Studii au aratat ca stupinele protejate contra curentilor de aer (garduri, peretele casei, soproane) au realizat productii duble de miere in anul urmator fata de stupinele neprotejate corespunzator si puterea familiilor a fost mai mare, ele au fost mai sanatoase, au avut o dezvoltare mai rapida si au fost mai populate;
9) Fixarea capacelor la stupii iernati sub cerul liber, pentru a nu risca sa fie ridicate de rafalele puternice de viscol in timpul iernii;
10) Unificari, acolo unde este posibil sau se impune datorita puterii mici a doua familii, de asemenea iernarea cate doi intr-o cutie.